Limba Romana

May · Junior 2 Data inscrierii: 01/Sep/2007 Mesaje: 46

Amintiri din copilarie :-)

Povestire

“Amintiri din copilarie” este un roman autobiografic, romanul formarii personalitatii unui tanar, care prezinta procesul educatiei si al experientei dobandite de Nica, Ion Creanga fiind scriitorul care realizeaza “primul roman al copilariei taranesti” din literatura noastra.

Partea I:
Ion Creangã, adult, incepe povestirea amintirilor din propria copilarie.
Incã de la inceput, naratorul fixseaza locul, satul Humulesti si timpul, varsta fericita a copilariei.
Incepe prin a prezenta scoala din Humulesti.
Copiii nu inteleg rostul scolii, sunt indaratnici si de aceea parintele Ioan “om vrednic si cu bunatate”, le asigură ca “dar de scoala noua” pentru a -i sili spre invatatura, “Calul Balan” si pe “Sf. Nicolai”. Preotul a instituit regula ca, in fiecare sambata sa fie ascultati la lectiile predate in saptamina respectiva apoi sa fie pedepsiti in functie de greselile facute. întâia pedepsita a fost chiar Smarandita, fiica preotului. Urmarea a fost ca toti scolarii au inceput sa invete.
Intr-una din zile primarul scoate oamenii la reparat drumul. Badita Vasile iese cu elevii sa dea o mana de ajutor. De fapt era un pretext pentru a –l lua pe Badita Vasile la armata. A fost prins cu arcanul, pus in catuse si dus la Piatra Neamt.
Pentru a urma scoala, Nica este trimis de mama sa Smaranda, sa continue scoala la Brosteni. Este dus la aceasta scoala impreuna cu verisorul sau Dumitru. Este dus intr-o lume complet noua careia copilul nu i se adapteaza. I se intampla o succesiune de fapte inedite : caderea in Ozana, taierea pletelor, statul in gazda la Irinuca unde se umple de raie urmat de daramarea casei acesteia urmata de fuga inapoi acasa cu pluta pe Bistrita.

Partea a-II-a
In aceasta parte scriitorul nareaza cateva din intamplarile foarte cunoscute ale copilariei sale: “La cirese “, “Pupaza din tei”, “La scaldat”
La cirese. Nica se hotaraste sa se duca la varul sau Ion pentru a manca cirese. Pretextand ca vrea sa –l ia pe Ion la scaldat afla de la matusa Marioara ca acesta nu este acasa. Isi ia ramas bun de la matusa dupa care se strecoara in gradina si se urca in cires. Matusa Marioara il zareste, incepe sa -l ameninte, iar drept urmare Nica sare din cires si, pentru a scapa, incepe sa alerge printr- o plantatie de canepa. Urmarit de matusa, cei doi reusesc sa culce la pamant toata canepa cultivata. Nica a reusit sa scape sarind gardul,dar seara mos Vasile impreuna cu primarul au venit la parinti pentru a cere daune pentru canepa si cirese. Nica primeste “o chelfaneala “ zdravana de la tatal sau pentru stricaciunile produse de el.

Pupaza din tei. Intr-o dimineata mama lui,Smaranda, il trezeste pe Nica inainte de rasaritul soarelui,cand era somnul mai dulce, ca sa nu-l spurce “ cucul armenesc”. Smaranda il trimite pe Nica sa duca mancare oamenilor angajati la prãsit. Pe drum ,Nica se abate pe la teiul in care isi avea pupaza cuibul cu gandul s-o prinda. Cand o vede, se sperie de creasta ei si ii da drumul in scorbura.Pune in gura scorburii o lespede si pleaca sa duca mancare lingurarilor. La intoarcere ține pupaza si o ascunde acasa in pod.Dupa doua zile, de frica sa nu fie prins ,Nica se duce cu pupaza la iarmaroc sa o vanda. Un mosneag, sub pretext ca vrea sa cumpere pupaza,o dezleaga si ii da drumul. Nica ii cere mosneagului sa ii plateasca pasarea. Mosneagul incearca sa-l potoleasca si-l ameninta in final ca-l va duce la taica-sau. Speriat,Nica fuge acasa. Ajuns acasa,fratii ii spun ca parintii sunt plecati la targ,iar matusa Mariuca ridicase tot satul din pricina pupezei.Dar tocmai atunci, se aude pupaza, care canta.

La scaldat. Intr-o zi,Smaranda il roaga pe Nica sa o ajute.El promite sa stea acasa,dar in gandul lui planuieste sa plece la scaldat.Smaranda vazand ca baiatul nu mai este acasa, se duce la balta si-l vede tolanit in dermă goala pe nisip. Ea asteapta sa intre in apa, apoi ii ia toate hainele. Nica se gandeste cum sa ajunga acasa fara haine. O ia prin papusoi, prin gradinile oamenilor, il latra cainii, apoi ajunge, cu chiu cu vai, in ograda casei sale.Dupa aceasta intamplare, Nica devine ascultator si harnic,pana cand, impresionata, Smaranda il iarta.

Partea a III – a
Nica este acum adolescent,urmeza cursurile Scolii Domnesti din Targu Neamtului, apoi pe cele de la Scoala de Catiheti din Falticeni. Desprinderea de sat se realizeaza pentru o perioada mai lunga, urmarind procesul formarii lui Nica, raporturile lui cu viata sociala, cu noii colegi de scoala, intre care Ion Mogorogea, varul sau, Gatlan, Trasnea, Oslobanul, impreuna cu care statea in gazda la Pavel Ciubotarul, unde isi aduceau merinde de acasa si se ingrijeau iarna de lemne de foc.

Partea a IV – a
La inceputul acestui capitol se fixeaza timpul actiunii, toamna anului 1855 si spatiul, satul Humulesti. Dorinta Smarandei era ca baiatul ei sa devina popa si de aceea insistã sã plece la Seminarul de la Socola. Nica pleacã impreuna cu Zaharia lui Gatlan, ducandu – i mos Luca. Sosire la Socola, intr-un tarziu, noaptea si rãmânerea in caruta trasa sub un plop mare, deci sub cerul liber, simbolizeaza mulțimea necunoscuta in care urma sa intre Nica si in care se simte stingher.
Finalul acestui capitol si al “Amintirilor” exprima filozofia relativitatii timpului ce se scurge ireversibil, lãsând in urma o viata bogata in trairi si sentimente pure.
_________________
[URL=http://imageshack.us] Limba Romana Limba Romana

[/URL]

May · Junior 2 Data inscrierii: 01/Sep/2007 Mesaje: 46

Pronumele personal. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv

Pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv. Unele pronumele au forme speciale – tipare personale - , pentru a arata persoane diferite: eu, tu, el; insumi, insuti, insusi; al meu, al tau, al sau etc. Alte pronume nu au configurații personale: acesta, acela, celalalt, altul, cineva etc.
Dupa diferitele roluri pe care le au in vorbire, pronumele sunt de mai numeroase feluri: personale, reflexive, de intarire, posesive, demonstrative, interogative, relative, nehotarate si negative. Primele patru sunt pronume cu variante personale, iar celelalte sunt pronume fara forme personale.

Pronumele personal are forme pentru persoanele I, a II-a si a III-a, la singular si plural. Pronumele de persoana a III-a are modele si pentru genuri, pentru ca el se acorda in gen si in numar cu substantivul pe care il inlocuieste.
Pronumele personal de politete este un pronume personal întrebuințat in locul numelui indivizilor carora li se cuvine respect. El are înfățișări numai pentru persoanele a II-a si a III-a singular si plural. Exemple de pronume personale de politete : dumneata, dumitale, dumneasa, dumnealui, dumneaei, dumneavoastra, dumnealor. Regional se mai folosesc si formele mata, matale, provenite din formele dumneata, dumitale. De la mata, matale s-au compus diminutivele mataluta, matalica, care sunt reduse uneori la taluta, talica.
Pronumele dumneavoastra, prin al doilea termen component (voastra), are forma de plural. El poate avea insa inteles de plural sau de singular, dupa cum vorbitorul se adreseaza mai multor persoane sau unei singure persoane. Intelesul de singular sau de plural poate fi indicat de numarul substantivul;ui la vocativ care insoteste de multe ori pronumele dumneavoastra, sau de contextul mai larg, din care se poate vedea cui se adreseaza vorbitorul.
Formele pronumelui personal de politete au rezultat din contopirea substantivului domnia(care a suferit modificari fonetice) cu adjectivele posesive ta (tale), sa (sale), voastra sau cu pronumele personal la genitiv – lui, ei, lor.

Pronumele reflexiv prezinta urmatoarele particularitati morfologice si sintactice:
→Are numai cazurile acuzativ si dativ, iar formele au aceeasi persoana si aceeasi numar ca si subiectul verbului determinat, pentru ca pronumele reflexiv reprezinta aceeasi persoana ca si subiectul. Pronumele reflexiv are forme proprii numai pentru persoana a III-a (Ac)→se, s-;(D)→isi, si-; nediferentiate dupa gen si numar, iar la persoanele
I si a II-a rolul de pronume reflexiv il indeplinesc formele neaccentuate de acuzativ si de dativ ale pronumelui personal. Formele proeminente ale pronumelui reflexiv propriu-zis sunt: Ac. (pe) sine; D. sie, siesi
→Pronumele reflexiv la acuzativ are functia de complement obiect direct, iar pronumele la dativ are functia de complement obiect indirect. Pronumele reflexiv neaccentuat (ca si pronumele personal neaccentuat) poate fi folosit singur sau insotit de pronumele accentuat: ma apar pe mine etc. In locul pronumelor pe sine, sie, siesi, se folosesc deseori formele accentuate ale pronumelui personal: se apara (pe ea, pe ei, pe ele); isi aduce lui (ei); isiaduc lor.
→Avand functia de obiect direct sau de obiect indirect si reprezentand aceeasi persoana ca si subiectul, pronumele reflexiv neaccentuat arata ca actiunea exprimata de verbul determinat se rasfrange asupra subiectului.

Pronumele posesiv inlocuieste numele posesorului unui obiect, este precedat de articolul posesiv si are forme care arata persoana si numarul pronumelui (al posesorului) si dau indicatii despre genul si numarul substantivului care denumeste obuectul posedat.
Prenumele posesiv nu are forma proprie la persoana a III-a plural. Pentru a arata mai multi posesori, se foloseste pronumele personal de persoana a III-a plural; al (a, ai, ale) lor.
La analiza morfologica a formelor de singular ale pronumelui posesiv precedate de articolulai si a celor precedate de articolul ale se face greseala de a le considera pronume la numarul plural. Deci fiti atenti la forma de singular a elementului pronominal: ai mei, ai tai, ai sai, ale mele, ale tale, ale sale.
Formele pronumelui posesiv se folosesc si ca adjective pronominale posesive. Adjectivul posesiv determina substantivul care denumeste obiectul (obiectele) posedat(e) si, ca orice adjectiv, se acorda cu substantivul determinat.
_________________
[URL=http://imageshack.us] Limba Romana Limba Romana

[/URL]

uahanamiti · Trimis: 18/07/2012 15:49 Titlul subiectului:

I love your style

misanchik · Trimis: 05/08/2012 19:28 Titlul subiectului:

I red your post and tell my mother about it! And she sad @good post my sun! Don�t stop read this info and don�t forget about future of our planet)))@

misanchik · Trimis: 08/08/2012 20:40 Titlul subiectului:

This is simply amazing!